Cascada Putnei

Rezervația naturală Cascada Putnei

Cascada Putnei este arie protejată de tip mixt, ce cuprinde zona în care râul Putna traversează structurile geologice variate și intens tectonizate, de la limita bordurii montane. La iesirea din spațiul montan, râul Putna traversează faciesuri structurale diferite (gresii de Kliwa compacte sau în formațiuni cu duritate mai mică), în care a sculptat un sector de defileu, o cascadă pe care a părăsit-o în urma mișcărilor tectonice și o albie actuală caracterizată de o succesiune de trepte și marmite ce se desfășoară pe 76 metri lungime și pe o diferență de nivel de 14 metri.

În zona cascadei au avut loc intense procese tectonice dintre care cel mai recent a fost probabil cutremurul din 1802 în urma căruia este posibil ca râul să-și fi schimbat cursul pe un sector de cca. 350 m aval de actuala cascadă Urmărind albia Putnei în aval de viaduct, se constată direct caracterul transversal, marcat de o succesiune de ruperi de pantă în trepte, din ce în ce mai accentuate, pe măsura apropierii de “săritoare”. După ruperea de panta cea mai mare (cascada propriu-zisa), urmează un jgheab îngust de cca. 11,5 m cu mici marmite de eroziune laterală, care debușează într-o marmită bazală lungă de cca. 200 m și lată de 35 – 45 m care a rămas separată în actualul curs printr-un interfluviu în pereții căruia se manifestă numeroase microfalieri pe flanc de anticlinal reprezentând vechea cascadă, care împreună cu cea actuală și cu cascada Câinelui formează un ansamblu complex unic în Romania.