Situl de interes comunitar Soveja

Situl Soveja ocupa bazinul superior al vaii Susita, si anume obarsia paraului Susita si a principalilor sai afluenti (paraele Carligata, Sarata, Susita, Dragomira, Chiua si Dumicus, Cremenet).

Din punct de vedere al administratiei publice, situl este situat in intregime in perimetrul localitatii Soveja din judetul Vrancea. Din punct de vedere al administratiei silvice, situl este situat in intregime in UP II Soveja si UP I Campuri, din ocolul silvic Soveja, Directia Silvica Focsani.

Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: padurile (98,5 %), pajistile si fanetele seminaturale mezofile (1,5 %), ape dulci curgatoare (0,2%), mlastini si zone umede (0,1%), lande si tufarisuri (0,1 %), stancarii si grohotisuri (0,1%). Se remarca procentul foarte ridicat de impadurire al sitului.

Geologie/geomorfologie

Din punct de vedere geologic, situl este localizat in formatiunea flisului carpatic. Substratul este constituit din roci moi, usor alterabile, cu rezistenta scazuta, reprezentate preponderent de gresii marnoase, marne nisipoase, marne argiloase, sisturi, etc. In partea vestica a sitului, spre culmea principala, exista portiuni cu substratul constituit din gresii mai dure, care au determinat aparitia unor versanti abrupti, accidentati, in opozitie cu relieful mai domol aparut pe substratele mai usor degradabile.

Din punct de vedere geografic, situl se incadreaza in Muntii Vrancei, situati in grupa Carpatilor de Curbura din Carpatii Orientali. Relieful este reperezentat de munti mijlocii, cu altitudini cuprinse intre 450 m (la iesirea paraielor Susita si Dragomira din sit) si 1346 m (vf. Zboina Neagra).

Relieful este tipic montan, fiind reprezentat in proportie de peste 98 % de versanti, cu inclinare puternica si moderata, uneori abrupti si accidentati datorita eroziunilor, alunecarilor, rupturilor produse sau a diferentelor in ceea ce priveste duritatea substratului, si mai putin de

creste si vai (in lungul paraielor Susita, Carligata si Chiua se intalnesc izolat portiuni de lunca inalta, ingusta). Expozitia generala a sitului este de la vest la est, iar expozitiile de detaliu variaza in functie de configuratia terenului

Pedologie

Sub raport pedologic, predomina solurile din clasa cambosolurilor (93 %), reprezentate de solurile brune acide (cca. 54 %) si cele brune eumezobazice (39%). Solurile brune feriluviale (clasa spodosoluri)detin cca. 4%, iar cele brune luvice (clasa argiluvisoluri) cca. 3 %. Solurile aluviale detin sub 0,5 %.

Hidrologie

Reteaua hidrografica este foarte bine reprezentata, are un aspect palmat, toate paraiele avand cursul de la vest spre est si se varsa in Susita.

Regimul hidrologic al Susitei si al afluentilor sai (paraele Carligata, Sarata, Susita, Dragomira, Chiua si Dumicus)este echilibrat, nu prezinta caracter torential. Cu toate acestea, la ploi abundente, torentiale, debitul paraielor creste, antrenand roci si bucati de arbori, care pot produce pagube – eroziunea malurilor, distrugerea drumurilor forestiere, etc.

Aspecte climatologice

Din punct de vedere climatic, situl se incadreaza in sectorul cu clima de munte, tinutul climei de munti mijlocii, cu temperaturi medii anuale care variaza de la cca. 6 gr. C la Vf. Sboina Neagra si cca. 7 gr. C in partea inferioara a sitului, in Soveja. Precipitatiile medii anuale variaza intre 700 mm si 1 200 mm/an. Indicele de ariditate de Martonne variaza intre 30 si 38, specific etajului montan mijlociu. Clima este destul de blanda, cu veri racoaroase si umede, ierni moderate, cu circulatia aerului de la vest la est, dinspre culme spre depresiune, situl fiind ferit de excese climatice

Vegetația

Situl este deosebit de valoros pentru habitatele forestiere de fagete, in special tipul de habitat 91V0 – Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), care ocupa cea mai mare suprafata la nivelul sitului si care aici pe langa faptul ca ocupa o suprafata insemnata, prezinta arborete cu structura naturala, de productivitate ridicata, fiind tipic pentru Carpatii romanesti. Trebuie mentionat ca in partea superioara a sitului exista suprafete importante cu paduri virgine, neafectate de interventii silviculturale. Alte habitate forestiere reprezentative pentru sit sunt 9130 – Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, in special in bazinul paraului Cremenet, unde, pe suprafete restranse, in lunca paraului, pe soluri aluviale apare si habitatul 91E0* – Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), edificat de prezenta aninului negru si a frasinului. In partea superioara a sitului, sub varful Zboina Neagra se intalneste habitatul 9410 – Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).

In lungul paraielor apare habitatul 3220 – Vegetație herbacee de pe malurile raurilor montane, iar in enclavele care se intalnesc in covorul predominant forestier apare habitatul 6520 – Fanețe montane.

Situl este situat preponderent in etajul fitoclimatic al amestecurilor de rasinoase si fag. Partea superioara a sitului, reprezentata de o banda relativ ingusta, situata sub vf. Zboina Neagra, este situata in etajul fitoclimatic al molidisurilor, iar portiuni din partea inferioara a sitului, in

bazinul paraului Cremenet, se situeaza in etajul montan-premontan al fagetelor.

Peisajul sitului este foarte variat, cu elemente geomorfologice reprezentate de creste, versanți si vai, acoperite de paduri, cu porțiuni mici de poieni.S

Fauna

Fauna sitului este una tipica arealului montan cu paduri nemorale şi boreale, pajişti montane, tufarişuri subalpine şi zone ruderalizate. In ceea ce priveste speciile de interes comunitar, situl prezinta o importanta cruciala pentru speciile de carnivore mari, ursul, lupul, rasul, dar si pentru speciile de amfibieni (Bombina variegata), de reptile (Vipera ursini), de nevertebrate (Rosalia alpina, Carabus variolosus, Callimorpha quadripunctaria).

Situl prezinta si o importanta deosebita si pentru speciile de pasari, partea superioara a sitului, situata in proximitatea varfului Zboina Neagra, este loc de rotit pentru cocosul de munte.

In localitatea Soveja traiesc 2.159 locuitori care practica in special agricultura, cresterea animalelor, exploatarea si prelucrarea lemnului, comerț, turism si colectarea de fructe de padure. Localitatea Soveja beneficiaza de alimentare cu apa (98 % din locuitori),  o parte din locuinţe avand surse proprii, reprezentate de fantani. Doar 25 % din locuitori beneficiaza de canalizare.

Incalzirea caselor se face cu lemne. Casele tradiţionale prezente in toate localitaţile arata o conservare buna a elementelor de arhitectura tradiţionala, fiind prezente şi frecvente construcţiile cu acoperiş din şindrila şi prispa caracteristica in faţa casei, numita tarnaţ. La sarbatorile tradiţionale organizate cu prilejul sarbatorilor religioase şi al zilelor satului, se poarta cu mandrie portul popular de catre toţi membrii comunitaţilor locale, care respecta şi astazi obiceiurile legate in special de creşterea animalelor in sistem tradiţional.

Astfel, la sfarşitul lunii mai, ciobanii şi turmele primesc şi acum binecuvantarea satului pentru a porni in transhumanţa.

Chiar daca a suferit modificari in timp, obiceiul se practica cu sfinţenie şi marcheaza inceputul anului pastoral.

Defrisarile, taierile rase, managementul necorespunzator al ecosistemelor forestiere din sit pot duce atat la degradarea starii de conservare a habitatelor forestiere, in principal a celor constituite amestecuri de fag, brad si, uneori, molid, cat si la alunecari si rupturi de teren, data fiind vulnerabilitatea substratului. Conservarea structurii arboretelor de fag si de amestec de fag si rasinoase presupune aplicarea de taieri gradinarite, cvasigradinarite, a taierilor de conservare. Conditiile stationale favorabile pentru fag, brad si molid creeaza conditii deosebite pentru speciile principale si duc la aparitia unor arborete de productivitate superioara.

Diversificarea structurii proprietatii asupra padurilor din sit, prin retrocedarea catre diversi proprietari, poate genera un management neunitar, fragmentar, cu consecinte dezastroase pentru biodiversitate.

In prezent nu exista structura de administrare.

Pentru vizitarea sitului sunt necesare panouri de avertizare/atenţionare, de informare si orientare (harţi), puncte de informare in localitațile invecinate, amenajari pentru observarea habitatelor de la distanța, poteci pentru vizitare, trasee turistice si trasee tematice (pentru evitarea degradarii habitatelor protejate prin acces necontrolat) si amenajari pentru colectarea deseurilor.