Cultura si tradiții

Cultura si tradiția sunt elementele principale ale temeliei spiritualitații unui popor. Țara Vrancei, din timpuri stravechi, parte a istoriei si culturii naționale, dispune de bogate comori spirituale, de valori artistice.

Si in prezent Vrancea este deținatoarea vechilor mestesuguri tradiționale: oieritul, producerea casului afumat, cioplitul lemnului (mica dogarie, tiparele si papusare de cas, troițele, obiectele gospodaresti), olaritul, țesutul panzei, stofei, stergarelor si confecționarea (cusutul, brodatul) portului popular vrancean, faurirea de instrumente populare (fluier, caval, trisca, cimpoi, bucium, ocarina si multe altele) si confecționarea autenticelor masti tradiționale, practicate in special in zona montana, prelucrarea artistica a fibrelor vegetale si nu in cele din urma mestesugul vinului cu excelentele sale soiuri autohtone.

O tradiție veche in satele din Munții Vrancei este arta folosirii plantelor. Din totdeauna vranceanul a iubit natura, pentru ca aceasta i-a fost singurul sprijin. I-a oferit adapost, hrana si, in momentele mai grele, leacuri pentru bolile de care era chinuit. Multe femei foloseau plantele pentru a face diverse leacuri, pe care nu le puteau altfel procura din cauza distanței fața de oras. Rețetele acestor alifii au anumite secrete care s-au pastrat mostenire de la mama la fiica.

Produsele tradiționale, pe care fiecare vrancean gospodar de la munte le produce in propria microferma (precum mierea de albine, casul afumat, vinul, țuica de fructe, carnea afumata, branzeturile de diferite tipuri, siropurile, fructele uscate sau afumate) sunt naturale, ecologice, fara a folosi conservați, aditivi sau coloranți sintetici. Sunt produse preparate in armonie cu naturasi nu afecteaza deloc mediul.

Mastile populare de lemn sunt o tradiție din vremuri stravechi, fiind prezente in mitologia si folclorul romanesc de pe meleagurile Țarii Vrancei. Confecționarea mastilor intregeste atmosfera specifica sarbatorilor de iarna, mastilere prezentand diverse personaje: mos, baba, ursar, general, sanitar, padurar.

Mesterii populari le realizeaza din blana si piele de animale, țesaturi de panza sau de postav gros, lut ars, lemn cioplit, coaja de tei, de mesteacan sau de brad, metal, sfoara groasa, pene, panusi de porumb, nasturi, margele, boabe de fasole si de porumb si multe alte materiale care nu mai sunt de folos prin gospodaria omului.

„Si daca pasii va poarta dinspre potecile Munților Vrancei spre ulițele satelor parca rupte din povesti de pe vremea lui Stefan cel Mare, veți avea ocazia sa descoperiți si sa ințelegeți mireasma Vrancei rurale, sa-i ascultați suflul tihnit si sa-i aflați dorul si jalea. Amintiți-va sa-i vizitați si pe minunații si renumiții mesteri populari ai Țarii Vrancei. Sunt oameni simpli si frumosi, care va pot spune povestea indeletnicirii lor, si cum, de veacuri, neamul lor a transmis toata tradiția si cunoasterea mestesugurilor stravechi pana in zilele noastre. Mergeți la tanti Țica, sa va invețe cum se țese la razboi, cum sa incondeiați oua sau sa pictați pe lemn si piatra – toate acestea in timp ce va imbie cu aromatele ei dulcețuri si siropuri, naturale si facute chiar de ale sale maini. Treceți si pe la familia Lungu, a caror munca de generații mai poate fi, inca, admirata la casele tradiționale vrancene. In zilele noastre, familia Lungu este printre puținele care mai utilizeaza instrumentele si metodele tradiționale de prelucrare a sindrilei, asigurand astfel calitatea si trainicia acoperisurilor realizate. De-ndata ce veți fi ostenit, va invitam la odaia lui Liviu Balbarau sau la Maria Voineag sa va ospatați cu cele mai proaspete si felurite branzeturi  si sa va bucurați de bauturi alcolice tradiționale: renumita țuica.”

Wild Carpathia Adventure