Cultura si Tradiții
Cultura si tradiția sunt elementele principale ale temeliei spiritualitații unui popor. Țara Vrancei, din timpuri stravechi, parte a istoriei si culturii naționale, dispune de bogate comori spirituale, de valori artistice.
Si in prezent Vrancea este deținatoarea vechilor mestesuguri tradiționale: oieritul, producerea casului afumat, cioplitul lemnului (mica dogarie, tiparele si papusare de cas, troițele, obiectele gospodaresti), olaritul, țesutul panzei, stofei, stergarelor si confecționarea (cusutul, brodatul) portului popular vrancean, faurirea de instrumente populare (fluier, caval, trisca, cimpoi, bucium, ocarina si multe altele) si confecționarea autenticelor masti tradiționale, practicate in special in zona montana, prelucrarea artistica a fibrelor vegetale si nu in cele din urma mestesugul vinului cu excelentele sale soiuri autohtone.
O tradiție veche in satele din Munții Vrancei este arta folosirii plantelor. Din totdeauna vranceanul a iubit natura, pentru ca aceasta i-a fost singurul sprijin. I-a oferit adapost, hrana si, in momentele mai grele, leacuri pentru bolile de care era chinuit. Multe femei foloseau plantele pentru a face diverse leacuri, pe care nu le puteau altfel procura din cauza distanței fața de oras. Rețetele acestor alifii au anumite secrete care s-au pastrat mostenire de la mama la fiica.
Produsele tradiționale, pe care fiecare vrancean gospodar de la munte le produce in propria microferma (precum mierea de albine, casul afumat, vinul, țuica de fructe, carnea afumata, branzeturile de diferite tipuri, siropurile, fructele uscate sau afumate) sunt naturale, ecologice, fara a folosi conservați, aditivi sau coloranți sintetici. Sunt produse preparate in armonie cu naturasi nu afecteaza deloc mediul.
Mastile populare de lemn sunt o tradiție din vremuri stravechi, fiind prezente in mitologia si folclorul romanesc de pe meleagurile Țarii Vrancei. Confecționarea mastilor intregeste atmosfera specifica sarbatorilor de iarna, mastilere prezentand diverse personaje: mos, baba, ursar, general, sanitar, padurar.
Mesterii populari le realizeaza din blana si piele de animale, țesaturi de panza sau de postav gros, lut ars, lemn cioplit, coaja de tei, de mesteacan sau de brad, metal, sfoara groasa, pene, panusi de porumb, nasturi, margele, boabe de fasole si de porumb si multe alte materiale care nu mai sunt de folos prin gospodaria omului.
„Si daca pasii va poarta dinspre potecile Munților Vrancei spre ulițele satelor parca rupte din povesti de pe vremea lui Stefan cel Mare, veți avea ocazia sa descoperiți si sa ințelegeți mireasma Vrancei rurale, sa-i ascultați suflul tihnit si sa-i aflați dorul si jalea. Amintiți-va sa-i vizitați si pe minunații si renumiții mesteri populari ai Țarii Vrancei. Sunt oameni simpli si frumosi, care va pot spune povestea indeletnicirii lor, si cum, de veacuri, neamul lor a transmis toata tradiția si cunoasterea mestesugurilor stravechi pana in zilele noastre. Mergeți la tanti Țica, sa va invețe cum se țese la razboi, cum sa incondeiați oua sau sa pictați pe lemn si piatra – toate acestea in timp ce va imbie cu aromatele ei dulcețuri si siropuri, naturale si facute chiar de ale sale maini. Treceți si pe la familia Lungu, a caror munca de generații mai poate fi, inca, admirata la casele tradiționale vrancene. In zilele noastre, familia Lungu este printre puținele care mai utilizeaza instrumentele si metodele tradiționale de prelucrare a sindrilei, asigurand astfel calitatea si trainicia acoperisurilor realizate. De-ndata ce veți fi ostenit, va invitam la odaia lui Liviu Balbarau sau la Maria Voineag sa va ospatați cu cele mai proaspete si felurite branzeturi si sa va bucurați de bauturi alcolice tradiționale: renumita țuica.”
Wild Carpathia Adventure
Produse tradiționale din țara Vrancei
Caş afumat
Un produs tradiţional, deosebit de bun şi specific zonei este renumitul caş afumat, pe care producatorii il pregatesc dupa metodele stramoşilor, pastrand calitatea şi gustul 100% natural. Reţeta, aşa cum ne-a fost prezentata de familia Balbarau, din Rucareni-Soveja, este urmatoarea: se colecteaza 10 litri de lapte proaspat de vaca la care se adauga cheag. Se lasa o zi la dospit, urmeaza oparirea laptelui inchegat care apoi se pune la racit intr-un tipar de lemn sculptat, aproximativ o ora. Odata racit, caşul format se pune la saramura, apoi se lasa la scurs pana se intareşte, si se afuma. Se poate consuma si inainte de afumare, dar afumat, pe langa savoare, capata si calitatea de a fi pastrat mai mult timp. O roata de caş are greutatea de aproximativ un kg iar preţul orientativ de vanzare este de 20 lei/kg.
Țesaturi populare
Țesutul artistic ocupa un loc aparte in arta tradiționala vranceana. Țesutul si cusutul se faceau in familie si erau indeletniciri de baza ale femeii.
Țica Geana, din comuna Soveja, țese pentru oamenii din satul sau si din alte parți, de la varsta de 14 ani, stergare, cuverturi si alte țesaturi tradiționale, creandu-si un renume inacest domeniu. Din 2008 este mester popular in cadrul Scolii Populare de Arta Focsani. A participat la numeroase targuri, expoziții si concursuri unde si-a castigat aprecierea. Dragostea artistei pentru tradiție nu se limiteaza la țesaturile artistice. Din curiozitate si dorința de a acapara cat mai mult din tradițiile populare, aceasta si-a largit orizontul creației in care a inclus: producerea de dulcețuri, sirop, cas, marțisoare, oua incondeiate si picturi pe lemn.
Masti populare artizanale din lemn
Mastile populare de lemn sunt prezente in mitologia si folclorul romanesc de pe meleagurile Țarii Vrancei inca de pe vremea dacilor. Se povesteste despre aceste mastica se foloseau pevremea dacilor la priveghiulmorților, sa alunge spiritele rele si sa insoțeasca spiritul celui decedat dincolo de taramul celor morți.
Pavel Lupasc din localitatea Nereju este unul dintre puținii care mai cunosc tainele mastilor populare. Meseria a invațat-o de la tatal sau si este cunoscut intoata țara si in strainatate pentru mastile pe care le realizeaza. El incearca sa trasmita mai departe tainele acestui mestesug, atat de important si de frumos pentru aceasta zona a Vrancei.
Producatori locali
Producator | Produse | Contact |
Țica Geana | dulceața, sirop, cas, țesaturi populare, marțisoare, oua incondeiate si picturi pe lemn. | sat Rucareni, comuna Soveja, Tel. 0769863164 |
Liviu Balbarau | cas afumat, branza si urda de oi | comuna Soveja, Tel. 0724540449 |
Dan Stanciu | traistuțe si peretare | comuna Nistoresti, Tel. 0722830450 |
Pavel Lupasc | masti populare artizanale din lemn, produse apicole | comuna Nereju, Tel. 0726710821 |
Pavel Caba | instrumente muzicale din lemn | comuna Nereju |
Mioara Enachi | masti tradiționale | sat Lepsa, comuna Tulnici |
Ion Țuțu | branzeturi | comuna Tulnici, Tel. 0742892886 |
Maria Lazar | camasi tradiționale, catrințe, covorase populare | comuna Barsesti, Tel. 0720892992 |
Gelu Samoila | cojoace | sat Rucareni, Comuna Soveja |
Maria Popa | cas, plapumi de lana | Tel. 0237267075 |
Mariuca Militaru | țesaturi la razboi | sat Lepsa, comuna Tulnici |
Stanca Lungu | cas | comuna Negrilesti, Tel. 075823411 |
Costica Hanu | sculpturi in lemn | comuna Nistoresti |